Totul pe o carte

Iubesc simetria, controlul, certitudinile şi mai tot ce are natură programabilă, fixă. Inclusiv tot ce se bazează pe o formulă. Probabil asta este şi motivul pentru care pot să-mi practic meseria fără să mă pierd în detalii.

Totuşi, odată cu venirea pe lume a Amirei, fetiţă mea de două luni, conceptul de “programabil” s-a transformat într-o poveste.

Se spune că ai nevoie de 21 de zile ca să îţi însuşeşti un obicei nou. Ei bine, mie mi-a luat puţin mai mult, dar încet încet mă familiarizez cu noul ritm alert al vieţii mele.

Totul se întâmplă în viteză – de la îmbrăcat şi mâncat, până la ieşirile din casă, indiferent că este vorba despre cumpărături, o programare la medic sau ceea ce ar fi putut să fie relaxarea la salon.

Dintre toate, îmi era dor de şedinţele foto pentru editorialele cu care v-am obişnuit.
Nu sunt un fashion blogger, drept pentru care întotdeauna mi s-a părut că fotografiile cu un outfit – just like that – nu sunt suficiente. Consider că îţi trebuie poveste, îţi trebuie un context şi cu siguranţă consider că e nevoie ca textul ce însoţeşte fotografiile trebuie să includă informaţii utile pentru cei care mă citesc.

Natura mea perfecţionistă a transformat întotdeauna o şedinţă foto într-un job în toată regula, cu toată responsabilitatea pentru rezultatul final. Exact ca atunci când lucrez pentru un client la proiectele de fashion styling, cu seriozitate, program, organizare şi disciplină.

Totul pe o carte

Ei bine, pentru prima dată, am încercat altceva. Mi-am promis că o să las lucrurile să curgă – ăsta a fost singurul meu plan.
A fost ca atunci când închizi ochii şi te arunci pe spate, cu toată încrederea în cel ce trebuie să te prindă.

Şi m-a prins.

Când singura zi disponibilă e Duminică şi când trebuie să pleci şi să te întorci în mai puţin de două ore. Acela e momentul în care trebuie să decizi dacă laşi tot, sau faci tot.
Secretul evoluţiei este să te adaptezi. Dacă trebuie să joc totul pe o carte, aş merge – oricând – all in.

Experimente noi, în curând.

Cu drag,
Mariana Romanică

fotografie, Mihaela Tăsulea

 

Comments

comments

Te-ar putea interesa

Comenteaza